Si uite asa cu noul job am inceput sa fac naveta cu autobuzul 15, cu
care strabat juma' de oras. Deja am inceput sa cunosc lumea. (la 5
dimineata cam aceleasi persoane se urca, si e destul de usor sa remarci
pe careva). Insa dimineata sunt prea somnoroasa, asa ca imi clatesc ochii
la intoarcere.
Ora 14.45
Urc din fata de la KFC. In fundul autobuzului pe al doilea scaun statea un tip. Simpatic rau. Imediat mi-au iesit cornitele, ochii s-au deschis cat au putut ei si oricat de obosita as fi fost am luat pozitia "suge burta, pieptu'n fata". Incercam sa-l privesc cu coada ochiului si cum s-a eliberat locul de langa el , am tasnit imediat. Ahh! avea castile in urechi, ca asa chef de vorba ma prinsese. L-am admirat tot drumu': par blond inchis, ochi albastrui, gropite, cercelus in ureche.
Ma rugam ca autobuzul sa prinda toate semafoarele posibile, sa fie trafic blocat, sa fie multe tiruri sa ingreuneze circulatia, orice!!!, numa sa mai stau asa langa el, ca poate incepem o conversatie ..asa banala.
Insa surpriza! Coboara pe Stefan cel mare!
Oftica-te, smulge-ti parul, roade-ti unghiile, toceste butoanele la telefon, scranceste din dinti! E, intr-un final mi-a trecut.
A doua zi, obosita moarta de la munca, scap tot pe la 14.30, prind autobuzul de si '45. Urc, compostez, si pe cine vad eu! Ahh, cum mi-a sarit oboseala si s-a instalat zambetul pe fata mea! Acelasi tip de zilele trecute. Tot in aceleasi loc statea, tot cu castile in urechi. Oftam si inghiteam in gol! Era prea aglomerat autobuzul sa mai ajung macar in preajma lui. Stiam acum unde coboara. Sa ma pun in dreptul coridorului si cand o sa coboare o sa zica "imi dati voie", sau eu sa il intreb "coborati aici?" .. mii de scenarii imi rulau in cap, dar nenea sofer pune o frana puternica de ne inghesuim toti in fata. Baiatu', frumusel se ridica si coboara fara probleme. Ratare!
Suceste-ti gatu' dupa el, lipeste ochii de geam.. offff!
Astazi, am pierdut autobuzul. Miecuri sunt libera, joi sunt de dupa amiaza, cand o sa il mai vad?
O fi sibian? De unde vine mereu la aceeasi ora? De unde urca? Cum o fi-l chemand? Cine e tipu' din 15?
Ora 14.45
Urc din fata de la KFC. In fundul autobuzului pe al doilea scaun statea un tip. Simpatic rau. Imediat mi-au iesit cornitele, ochii s-au deschis cat au putut ei si oricat de obosita as fi fost am luat pozitia "suge burta, pieptu'n fata". Incercam sa-l privesc cu coada ochiului si cum s-a eliberat locul de langa el , am tasnit imediat. Ahh! avea castile in urechi, ca asa chef de vorba ma prinsese. L-am admirat tot drumu': par blond inchis, ochi albastrui, gropite, cercelus in ureche.
Ma rugam ca autobuzul sa prinda toate semafoarele posibile, sa fie trafic blocat, sa fie multe tiruri sa ingreuneze circulatia, orice!!!, numa sa mai stau asa langa el, ca poate incepem o conversatie ..asa banala.
Insa surpriza! Coboara pe Stefan cel mare!
Oftica-te, smulge-ti parul, roade-ti unghiile, toceste butoanele la telefon, scranceste din dinti! E, intr-un final mi-a trecut.
A doua zi, obosita moarta de la munca, scap tot pe la 14.30, prind autobuzul de si '45. Urc, compostez, si pe cine vad eu! Ahh, cum mi-a sarit oboseala si s-a instalat zambetul pe fata mea! Acelasi tip de zilele trecute. Tot in aceleasi loc statea, tot cu castile in urechi. Oftam si inghiteam in gol! Era prea aglomerat autobuzul sa mai ajung macar in preajma lui. Stiam acum unde coboara. Sa ma pun in dreptul coridorului si cand o sa coboare o sa zica "imi dati voie", sau eu sa il intreb "coborati aici?" .. mii de scenarii imi rulau in cap, dar nenea sofer pune o frana puternica de ne inghesuim toti in fata. Baiatu', frumusel se ridica si coboara fara probleme. Ratare!
Suceste-ti gatu' dupa el, lipeste ochii de geam.. offff!
Astazi, am pierdut autobuzul. Miecuri sunt libera, joi sunt de dupa amiaza, cand o sa il mai vad?
O fi sibian? De unde vine mereu la aceeasi ora? De unde urca? Cum o fi-l chemand? Cine e tipu' din 15?
No comments:
Post a Comment