4 august 2009
Ieri, prea devreme și prea inuman trezită (asta însemnând orele 14 -15 ), aprind calculatorul, fiind primul lucru pe care reușesc să îl fac atunci. Îmi deschid programele "vitale", îmi verific mailul și mă pun pe scotocit. După căutări în lung și-n lat a unui document dau peste un altul.... ! Titlul îmi părea cunoscut, dar conținutul, oricât aș fi căutat în bezna minții mele... nu`l mai știam. Mă dezmierd cu o cafea și îmi rezerv 30 minute pentru a citi minune de document.
Era vorba de ea... Erau acolo gândurile ei ascunse, acțiunile subterane, fanteziile. Da, era o ticăloasă!( Nu e vorba de o deficiență, ci mai degrabă de o calitate, cu o condiție, totuși - să nu te dai drept ce nu ești, pentru că aici începe ,confuzia și chiar ticăloșia.). Deși nu purta măști, nu purta haine flanelate, era totuși o ticăloasă. Tema asta a obsedat-o de mult. Așa îi era firea... Iubea și ura, o atrăgeau extremele, îi plăceau riscul și dragostea. Distrugea vieți, reda altele, fura suflete. Și culmea, îi plăcea, parcă cu asta se hrănea.
Dar am simțit în ea teamă , îi era totuși frică! Îi era frică să nu distrugă o inimă deja zdrobită care se refăcea, spera. Poate că înainte era indiferentă, egoistă, însă acum pentru ea e "altceva" . O împinge păcatul la mai mult, să pătrundă mai adânc în lumea lui. Totuși e confuză. Dacă călca strâmb, dacă dezamăgeste, dacă , dacă, dacă. Totul depinde de ea, de alegerile ei, iar aici nu mai poate închide ochii , nu mai poate întoarce spatele, nu poate fi superficială ... e deja implicată, iubește! și chiar dacă ar fi să renunțe nu poate, e curioasă să vadă unde poate ajunge această nebunie a ei. Poate va fi bine, cu final fericit... poate nu. Eu o voi susține.
Dar oricum ar fi, rămâne acea femeie ticăloasă.
No comments:
Post a Comment