Am comis-o şi de data asta.
Stiu că sunt un dezastru
,
de fapt numai când pronunti "aura" te gândesti la o boacănă... Reuşesc
să stric mai tot: bijuterii, tot felul de aparate, dimineţi şi seri,
saptamani, ani ....
Sunt vinovată şi undeva, undeva acolo doare.
De mult nu am mai avut senzaţia asta ... dar doare îngrozitor!...Iar de câte ori incerc să o dreg, intervine orgoliul meu stupid, şi ma ţin tare. (de parcă aş rezolva ceva...)
Ah, şi ce doare.
Pan la urmă ce e? stomacul, inima, vreun organ vital? ..... Vreau să fiu diagnosticată, să mă pot trata, dar cine, cine e doctor in dragoste?... Afurisită viaţă.
No comments:
Post a Comment