Uneori mă întreb care este
definiția timpului … Nu vreau
explicații din fizică sau știință, nu de alta dar și marii fizicieni se
contraziceau; Newton, Einstein.
Există acest timp? Timpul trece sau
doar noi îmbătrânim și ne ducem? Cum percepem, de fapt, trecerea timpului? Pentru
mine e o mare dilemă. Acum cateva luni mă rugam să zboare timpul, limbile ceasului
să se dea peste cap și acum mă rog ca totul să stea în loc, o secundă să pară un an. Ciudat nu? Dacă ar fi după noi, am accelera
trecerea timpului atunci când el/ea trebuie să vină acasă, la întâlnire,
oriunde și am frâna și stopa secundele când suntem lângă cei dragi (și mai ales atunci când sunt
lângă el).
Știu că Einstein spunea în teoriile lui că unii oameni percep “curgerea” timpului
altfel decât alți oameni. Și
îi dau dreptate. Numai eu simt acum, în acest moment, cât de repede trece
timpul, cum acum era ora 11 și acum imediat e ora 12. Când a trecut așa repede?
Nu știu dacă mă
înțelegeți, dar când știi că în câteva ore sau zile nu vei mai fii aici,
sau lângă cei dragi, sau acolo, sau vine vremea să pleci, timpul o ia razna.
Începi să te gândești prea mult, cum să faci, ce să faci să salvezi o secundă,
când ți-ai dat seama că până acum ai pierdut ore degeaba. Aici intervine
trecutul, componentă a timpului, alături de prezent și viitor. Numai că e o problemă,
trecutul nu îl poți schimba, așa că acele zile, luni, ani s-au dus, cu tine, fără
tine, cu bune, cu rele. Dar s-au dus…
Și eu mă mir acum de gândurile mele, dar ceva mă presează, mă agită. E
blestematul ăsta de timp.

No comments:
Post a Comment