Pățanie

O nouă zi, același loc, o altă stare.

Buturuga e mutată! Cu cine mai împart eu acest petec de pământ? Parcă când te bucuri de zi, de soare, vezi și alte creaturi ale naturii. Toporași și ghiocei, cum de v-am omis ieri? 

 Azi e mai cald, și uite așa stau eu acum tolănită la soare să îmi trag sufletul (Ce-i drept am alergat destul). Hmm, cum mă împinge păcatul să mă bag cu picioarele în apă... . Întâi mâna, atât de plăcut e să simți cum șiroaie de apă se varsă printre degete. Fire de apă.

Cum străbate lumina apa, cum soarele se oglindește în lac și...în ochii mei! Desigur că m-au apucat toate strănuturile și... am căzut cu fundu-n apă. Adio epitete și metafore, căci hohote de râs s-au pornit de și rațele s-au speriat.

 Acum, iaca belea. Că tot vroiam să stau cu fundul la soare, acum stau la propriu.

Și dacă vă întrebați, vă răspund eu: ȘI DA, E RECEEEEEE!