Scrisoare

Oare câți dintre voi mai știți ce înseamnă o scrisoare?

Mi-e dor să măzgălesc în cuvinte foi albe, să aud cum vârful pixului sau penița zgârâie coala. Nu vă e dor să simțiți acea emoție când nu știi ce să mai scrii, dacă scrisoarea ajunge sau nu unde trebuie, dacă ai cumpărat timbrul corect, plicul potrivit?

Vreau să scriu iarăși scrisori celor dragi, să păstreze cuvintele și gândurile mele ca amintire, ca după ani, să recitească foile îngălbenite de timp. Eu încă păstrez acasă scrisori de când eram la școala generală de la prieteni de pretutindeni, e minunat.

Insă acum? Câți mai știți cum se lipsește un timbru? 

Pixul și foaia au fost înlocuite diferite programe de socializare, de telefon. Dar acele mesaje se pierd, se șterg, pentru că ocupă memoria telefonului și nu mai e spațiu pentru alte aplicații sau jocuri.

Trist.

Haideți fraților să scriem iară scrisori și nu e-mailuri. Cei dragi, cu siguranță, vor aprecia când vor căuta în cutia poștală și vor găsi acel plic cu numele vostru. Vor păstra cuvintele voastre într-o cutiuță pusă bine în sertarul de la noptieră, iar atunci când dorul îi apasă, vor reciti.

Vă aduceți aminte cum țopăiați prin casă când primeați o scrisoare? Ce nerăbdători erați să vedeți conținutul, poate o fotografie, poate o vedere.

Ce vremuri... apuse.

Dar eu nu am uitat, încă păstrez emoția și voi scrie iarăși scrisori!

Sursă poză : http://abcdyz.files.wordpress.com/2011/02/2008-12-11-scrisoare.jpg